Scurt istoric IMC


Ion Inochentie Micu Klein, episcop al Bisericii Unite din Transilvania, care a trait intre anii 1692-1768, intemeietor al Blajului romanesc si al scolilor sale, deschide lupta politica nationala a romanilor din Transilvania. Alaturi de I.I Micu Klein, corifeii Scolii Ardelene au deschis o epoca noua in viata romanilor transilvaneni, epoca iluminista de redesteptare nationala si culturala (S. Micu, P. Maior, Gh. Sincai).

I. I. Micu Klein a pus piatra de temelie a scolilor romanesti din Blaj, care isi deschid portile la 11 octombrie 1754.

Pe aceste idei prielnice s-au infiripat evenimentele epocale: rascoala lui Horea, Closca si Crisan; Programul politic Supplex Libellus Valachorum; luminile Scolii Ardelene; revolutia de la 1848; Memorandumul; Unirea de la 1 Decembrie 1918

Scolile Blajului sunt cele mai vechi scoli sistematice de un grad mai inalt cu limba de predare romana din invatamantul romanesc. Deschise in anul 1754, de catre episcopul Petru Pavel Aaron, ele au fost supranumite de catre intemeietorul lor "fantani ale darurilor". In cadrul invatamantului blajean, componenta didactica, de pregatire a invatatorilor, a fost dominanta inca de la inceput, prin activitatea de pionierat a lui Gheorghe Sincai. Dupa episcopul Petru Pavel Aaron, un al doilea mare intemeietor de scoli blajene este Mitropolitul Dr. Vasile Suciu. Lui i se datoreaza cele mai impunatoare edificii scolare din Blaj, situate pe str. Simion Barnutiu sau pe strada ce-i poarta numele. Cladirea care gazduieste actualmente Colegiul National "Inochentie Micu Clain" a fost construita in perioada 1924-1929, din fonduri ce proveneau din donatiile fostilor elevi ai Blajului (in semn de recunostinta), la care s-au adaugat contributiile Bisericii Greco-Catolice si ale statului. Cladirea este cunoscuta si azi sub numele de "Institutul Recunostintei".

  • Intre 1929-1948, aici a functionat Liceul de fete "Sfanta Ecaterina" , iar in cladirea de astazi a liceului agricol functiona Liceul de baieti "Sfantul Vasile cel Mare". In 1948, Liceul "Sfantul Vasile" (de baieti) si Liceul "Sfanta Ecaterina" au fost desfiintate. In cladirea "Institutului Recunostintei" a continuat sa functioneze Scoala Normala (pedagogica) de fete, iar din 1954, si Scoala Medie Mixta (din 1959 numita Liceul "Iacob Muresianu"), continuatoare/continuator a/al fostului Liceu teoretic "Sfantul Vasile".
  • In 1977, Liceul "Iacob Muresianu" devine Liceul Industrial cu profil mecanic, electrotehnic, scoala profesionala si de maistri. A redevenit liceu teoretic in 1990, iar din 1994, Colegiul Teoretic "Iacob Muresianu". Scoala Normala (pedagogica) de fete a devenit Liceul Pedagogic (mixt) "Gh. Sincai" Blaj, avand in subordine si clasele gimnaziale (V-VIII), precum si clasele I-IV si gradinita, ca scoli de aplicatie (de practica pedagogica) pentru elevii liceului pedagogic. Din 1994, devine Colegiul Pedagogic "Gh. Sincai".
  • Din toamna anului 1998, cele doua colegii fuzioneaza, luand fiinta astfel Colegiul "Inochentie Micu Clain", cea mai mare unitate de invatamant din judetul Alba. In anul 1999, scoala este ridicata la rangul de Colegiu National.

Despre Blaj


Prima atestare documentara referitoare la Blaj dateaza din 1252, an in care contele Herbord a cumparat domeniul "de la intalnirea Tarnavelor", domeniu denumit in continuare "villa Herbordi". In 1313, fiul lui Herbord, Blasius, a devenit stapan al mosiei respective. Denumirea Blajului provine de la numele acestui Blasius. De-a lungul timpului, Blajul a fost mentionat in limba latina ca "villa Blasii", iar mai apoi - in traducere maghiara - ca "Balázsfalva" (satul lui Blasiu), respectiv in germana sub forma "Blasendorf".

La inceput, populatia localitatii a fost redusa, fiind alcatuita la 1650, anul primului recensamant, din membrii celor 20 de familii de randasi ai curtii nobiliare. Dezvoltarea orasului a survenit odata cu mutarea aici a resedintei Episcopiei Greco-Catolice, fapt care a adus cu sine infiintarea unor renumite institutii de invatamant, precum scolile Blajului, Biblioteca Arhidiecezana (cea mai mare biblioteca romaneasca din Transilvania) etc. La 19 mai 1737, Blajului i-a fost conferit statutul de oras.

In anul 1754, prin eforturile episcopului Petru Pavel Aaron, la Blaj si-a deschis portile prima scoala publica cu limba de predare romana. Acest fapt l-a facut pe Ion Heliade Radulescu sa spuna: "aici a rasarit soarele romanilor". O inscriptie cu acest citat este montata pe cladirea in care a functionat scoala de obste. In anul 1790, populatia Blajului a ajuns la 1.000 de locuitori. La 1835, numarul de locuitori se ridica la 1.300. Dezvoltarea invatamantului si a comertului, precum si construirea caii ferate, au determinat o crestere substantiala a populatiei Blajului, care avea sa insumeze 2.338 locuitori la 1900 si 9.036 locuitori la 1941.

Interzicerea Bisericii Romane Unite cu Roma de catre autoritatile comuniste, in octombrie 1948, a insemnat o grea lovitura pentru Blaj, deoarece intreaga elita intelectuala concentrata in Blaj a fost arestata si dispersata. Academia Teologica Greco-Catolica a fost inchisa, iar Biblioteca Centrala din Blaj a fost distrusa. O mare parte a cartilor a fost aruncata in raul Tarnava. Capelele institutelor de invatamant din Blaj au fost transformate in sali de sport. Corpul profesoral greco-catolic a fost imprastiat prin inchisorile comuniste. La recensamantul din 1956, în Blaj au fost consemnate 8.711 persoane, fapt explicabil prin deportari.

Descriere sumara

Blaj - municipiu in judetul Alba, Transilvania, Romania, cunoscut ca "Mica Roma". Are o populatie de 20.758 locuitori.

Blajul este situat in vestul Podisului Tarnavelor, la confluenta Tarnavei Mari cu Tarnava Mica, intr-o renumita zona viticola. Sursa de alimentare cu apa a municipiului Blaj este raul Sebes.

In Blaj isi are sediul Mitropolia Greco-Catolica de Alba Iulia si Fagaras. Catedrala "Sfanta Treime" a fost edificata între anii 1741 si 1749, in stil baroc, dupa planurile arhitectilor vienezi de origine italiana Anton si Johann Martinelli. In aceasta catedrala sunt inmormantati episcopul Inocentiu Micu-Klein si cardinalul Alexandru Todea.

Populatia

Dupa nationalitate (recensamant 2002):

  • Romani 17.099
  • Maghiari 1.675
  • Rromi 1.911
  • Germani 60

Dupa religie (recensamant 2002):

  • Ortodoxa 14752
  • Romano-Catolica 734
  • Greco-Catolica 3411
  • Reformata 985
  • Baptista 408
  • Penticostala 220
Transporturile

Drumuri nationale:

  • D.N. 14 B (legatura cu Bucuresti, Cluj, Oradea)
  • D.N. 7 (legatura cu Arad, Timisoara)

Drumuri judetene:

  • D.J. 142 (legatura cu Tg. Mures)

Calea ferata face legatura directa cu orasele:

  • Bucuresti, Cluj, Sibiu, Tg. Mures, Sovata (statiune)
  • Budapesta si Viena.

Aeroporturi in apropiere:

  • Cluj, Sibiu, Tg. Mures.